SCURT ISTORIC

Teatrul Republican pentru Copii şi Tineret a fost creat la 1 august 1989 de către marele om de teatru Ion Sandri Şcurea, pe baza cursului absolvit, catedra comedie muzicală a Conservatorului de Stat „G. Musicescu” din Chişinău.

Primul spectacol de inaugurare a fost musicalul „Liola” de L. Pirandello, regie S. I. Şcurea, compozitor Liviu Ştirbu.

Din 16 aprilie 1990 director al teatrului este numit Tudor Ţărnă. Tot în aceeaşi perioadă este angajat pictorul scenograf Petru Bălan.

În luna mai 1990 a fost realizată montarea spectacolului „Chiriţa în provincie” după piesa omonimă de V. Alecsandri şi povestea „Fetiţa cu Daruri” de H. C. Andersen, muzica V. Dînga, regie S. I. Şcurea, scenografie P. Bălan.

Din 1 octombrie 1990 director artistic este numit Veaceslav Madan, care până la 1 iunie 1995 montează mai multe lucrări muzicale, şi anume: Rock opera „Mioriţa” (1991), libretto  I. Filip și V. Madan, compozitor L. Ştirbu,  coregrafie  O. Rusu, repetitor canto I. Sîrbu, spectacolul muzical „Soacra cu trei nurori”, autor V. Madan, compozitor L. Ştirbu, „Răpirea preafrumoaselor sabine”, spectacolul muzical pentru copii „Cenuşăreasa” de Ch. Perrault, „Şobolanii” de Turrini, ”Bomba”, „Show la Ginta latină”.

Din 1996 director artistic al teatrului devine Vitalie Rusu, care montează spectacolul muzical de revelion „Baba Hârca la revelion” de I. Gheorghiţă şi „Ciubăr Vodă” de Laurenţiu Pfaifer – spectacol care a fost apreciat la Gala UNITEM cu premiul cel mare pentru regie şi cel mai bun actor Ion Arachelu.

În aprilie 1997 director artistic este din nou S. I. Şcurea, care a pornit montarea piesei „Urmaşii Daciei şi ai Romei” de Ion Podoleanu, însă o boală grea nu i-a permis să realizeze această lucrare.

Începând cu 1999 mai mulți actori de la Academia de Arte montează piesele: „Balada Crinului” de Octavian Grigoriu„Tot răul de la femei”, montat de Victor Ignat și „Împăratul Îmbrobodit” de G. Calamanciuc, regie V. Cazanoi.

Din 2001 regizor-şef al Teatrului de Revistă „Ginta latină” este numit Petru Hadârcă care pune în scenă spectacolul „O noapte furtunoasă” şi spectacolul de revistă „Mofturi parfumate” – ambele după operele marelui I. L. Caragiale. Spectacolul „Mofturi parfumate” este onorat cu marele premiu la festivalul „Nenea Iancu”.

În 2003 regizor-şef este numit Anatol Burlacu, acesta montează spectacolul de revistă „Cherchez la femme” inspirat din povestea „Ivan Turbincă”  de Ion Creangă, adaptare scenică T. Ţărnă, compozitor L. Ştirbu, coregrafie V. Bucun.

În aceeaşi perioadă a fost montat spectacolul muzical pentru copii „Un abecedar bizar” de George Ţărnea, regie V. Ignat, compozitor A. Dicusar, coregrafie V. Bucun, „Grădina „Ştefan cel Mare” de T. Ţărnă, regie T. Țărnă, coregrafie V. Bucun, compozitor L. Ştirbu.

Din 2005 regizor-şef este numit S. S. Fusu, acesta pune în scenă „Poveştile de la Bradu Strâmb” din povestirile vânătoreşti şi pescăreşti ale lui Mihail Sadoveanu şi spectacolul de revistă „Generaţia „G L” de T. Ţărnă.

Începând cu anul 2006 direcţia scenică este preluată de către T. Ţărnă, Maestru în Artă. Tot în 2006, tânărul regizor Vitalie Jacotă montează show-ul muzical pentru sărbătorile de iarnă „Poveste de iarnă”, autor scenariu T. Ţărnă. Se mai montează  spectacolele „Căderea Zeilor” după piesa lui Moliere „Amphytrion”, „Între Bâc şi Mississippi”, „Carambol”, „Ultimul tramvai”, autor T. Ţărnă, regie  T. Ţărnă, compozitor L. Ştirbu. „Pălăria Florentină” regie Alexandru Cozub. La montarea acestor spectacolele colaborează o echipă formată din coregrafa Victoria Bucun şi scenograful Adrian Suruceanu.

Din 2011 începe colaborarea cu Mihai Țărnă, care montează spectacolele „Boeing, Boeing” de  Marc Camoletti, „My darling Mrs. Kronky” de John Patrick, „12 Șoapte în a 12-a noapte”  după W. Shakespeare,  „Notenkraker sau al 5-lea anotimp” după Ernst Theodor Amadeus Hoffmann.

Din aprilie 2017 regizor-şef este numit Mihai Țărnă. Iar din februarie 2018 teatrul se redenumește Teatrul Fără Nume.